National Education, Health and Allied Workers' Union

 

agụmakwụkwọ mba, ahụike na ndị ọrụ jikọrọ aka (NEHAWU) bụ òtù ọrụ aka na South Africa. N'inwe ndị otu 276,000 ọ bụ nnukwu ụlọ ọrụ ọha na eze na mba ahụ. Ọ na-ahazi ndị ọrụ steeti, ahụike, agụmakwụkwọ na ọdịmma.

Akụkọ ihe mere eme dezie

E guzobere njikọ ahụ na 1987, mgbe Otu ahụike na ndị ọrụ jikọrọ aka rụrmọ o eae ụeh T HỌH

jikọtara ya na General and alliedworkers 'Union na South African Allies ' Union.[1]

NEHAWU nwere njikọ na Congress of South African Trade Unions (COSATU), na Public Services International na Trade Union International Public Service na ndị ọrụ Allied.[2]

Ịdu dezie

Ndị odeakwụkwọ ukwu dezie

1987: Yure Mdyogolo
1988: Phillip Dexter
1994: Neil Thobejane
1998: Fikile Majola
2013: Bereng Soke
2017: Zola Saphetha

Ndị isi ala dezie

1987: Bheki Mkhize
1990: Vusi Nhlapo
2004: Noluthando Mayende-Sibiya
2010: Mzwandile Makwayiba
2022: Mike Shingange

Ihe odide dezie

Ihe edeturu
  1. Bendix (1996). Industrial Relations in the New South Africa. Cape Town: Creda Press. ISBN 0702134538. 
  2. NEHAWU AFFILIATION. Archived from the original on 2014-06-03. Retrieved on 2023-05-26.
Ebe e si nweta ya
  • (2005) in ICTUR: Trade Unions of the World, 6th, etal, London, UK: John Harper Publishing. ISBN 0-9543811-5-7. 

Njikọ mpụga dezie

  • Ebe nrụọrụ weebụ NEHAWU.

Àtụ:Political history of South Africa