Sidiki Bakaba
Mmádu
ụdịekerenwoke Dezie
mba o sịCôte d'Ivoire Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya1949 Dezie
Ebe ọmụmụAbengourou Dezie
asụsụ ọ na-asụ, na-ede ma ọ bụ were na-ebinye akaFrench language Dezie
Ọrụ ọ na-arụonye nhazi ndu ihe nkiri, onye nhazi ederede, omee Dezie
sonyereThe Professional Dezie

Sidiki Bakaba (a mụrụ na Abengourou, n'afọ 1949) bụ onye na-eme ihe nkiri, onye na-ede ihe nkiri na onye nduzi si Côte d'Ivoire.

Ọ bi ma na-arụ ọrụ n'obodo Abidjan. Mgbe ọ gụsịrị akwụkwọ na National School of Drama nke Abidjan, ọ zụrụ ọzụzụ na Living Theatre na Grotowski.

N'afọ 2000, ọ ghọrọ onye nduzi nke Obí Ọdịbendị nke Abidjan (Palais de la Culture d'Abidjan) nke dị na Treichville. O guzobekwara Actor's Studio (ụlọ akwụkwọ ọzụzụ ndị na-eme ihe nkiri na Palace of Culture).[1]

Tinyere ọrụ ime ihe nkiri dị ịrịba ama, o mepụtara ihe nkiri akụkọ ifo, ihe ngosi dịka Les Guérisseurs (1988) nke meriri ihe nrite maka egwu kachasị mma na Francophone Film Festival, yana Voice of Hope na FESPACO Ouagadougou n'afọ 1989. O duziri ihe nkiri dị mkpirikpi dịka Le Nord est tombé sur la tête (1985-1998) maka TV5, Le Parole (1992), L'Anniversaire de Daymios (November 1992) na ihe ngosi dị ka Cinq siècles de solitude na La victoire aux mains nues n'afọ 2002.

Onye na-akwado onye bụbu onye isi ala Laurent Gbagbo, Bakaba n'ọnwa Eprel afọ 2011 ọ nọ n'ụlọ Gbagbo na Abidjan n'oge nnọchibido nke mere ka e jide Gbagbo[2] ma kọọrọ na e merụrụ ya ahụ n'oge ya.[3]

Agụmakwụkwọ na ọzụzụ dezie

  • 1962-1966 na National School of Drama, na Abidjan. O lekwasịrị anya bụ: mmepụta ihe nkiri na njikwa ndị na-eme ihe nkiri
  • 1966-1970 na National Institute for the Arts, na Abidjan
  • 1970-1972 na International University of Theatre, Paris. O lekwasịrị anya na: Living Theatre, Grotowski

Ọrụ nkuzi dezie

  • 1970 1972 Onye nkuzi / intern na National Institute of Arts, Abidjan
  • 1972 ̆ 1975 Onye nkuzi nke asụsụ ahụ na National Institute of Arts, Abidjan
  • 1985 Onye nkuzi nke ihe nkiri, Lavilliers Bernard School, Paris
  • 1985 Nkwupụta 1986 Onye nkuzi nke ihe nkiri, School of Arts na Josephine Baker, Paris
  • 1990 Ọzụzụ asụsụ / nkwupụta, Paris I, Panthéon Sorbonne University
  • 1991 Ọzụzụ asụsụ / nkwupụta, Image d'Ailleurs Paris
  • 01-02.1992 Ọzụzụ dị ka onye na-eme ihe nkiri, na-eme egwuregwu na Franco-Nigerian Cultural Centre, Niamey
  • Septemba 1992 GTRO Ọzụzụ onye na-eme ihe nkiri, Abidjan
  • 2001 2008 Onye nduzi nke ụlọ ọrụ ndị na-eme ihe nkiri na Palace of Culture na Abidjan

Onyinye dezie

Ndepụta nke onyinye
Afọ Ihe nkiri E nyere ya maka Nhazi
1979 Bako, osimiri nke ọzọ' Onye na-eme ihe nkiri kacha mma Ememme Francophonie, Nice
1985 N'ihi ya, ọ bụ n'oge a ka a na-egbu ndị mmadụ Nnukwu ihe nrite maka ntụgharị Ememme Mba Nile nke Carthage
1987 Dọkịta Gafire Onye na-eme ihe nkiri kacha mma Ememme Ọdịbendị na Algiers
1988 Ndị na-agwọ ọrịa Ihe nrite Egwú Ihe nkiri Kasị Mma Ememme Francophonie, Martinique
1989 Ndị Ọgwụ Onyinye Olu nke Olileanya FESPACO
1992 Nwa amaala nsọpụrụ nke Louisville, Kentucky, USA
1997 Ịgbagharị n'efu Ihe nrite ihe nkiri kacha mma maka Ayala Bakaba na Sidiki Bakaba Emume Ihe nkiri Mba Nile nke Amiens
1999 Ndị A Na-eme Ihe Ọjọọ Onyinye UNESCO Ememme MASA na Abidjan
2001 Os Palenqueros, narị afọ ise nke owu ọmụma Ihe nrite UEMOA
2003 Ihe Nrite Ọdịbendị Africa nke Merit Rifad (Ụlọ Ọrụ Mba Nile nke Ụmụ nwanyị Africa na Diaspora)
2005 Ihe nrite Ikeda Culture and Education SGI-Côte d'Ivoire
2005 Ụgbọala Ndị Na-enweghị Ụzọ Onye nduzi kacha mma Òtù Ndị Ọrụ Na-ahụ Maka Ihe nkiri na Côte d'Ivoire
2006 Onye Nkwado Ọdịbendị Kasị Mma Òtù Ọdịbendị nke Ndị nta akụkọ nke Côte d'Ivoire
2006 Ihe nrite nke ịdị mma Diplọma nke nsọpụrụ General Council nke Abengourou, obodo ya
2008 Onye na-eme ihe nkiri kacha mma maka West Africa Foundation of Artists of Côte d'Ivoire (FONDACI)
2009 E nyere ya maka ọrụ ya niile Emume omenala Pan-African nke abụọ na Algiers

Ihe nkiri dezie

Ihe nkiri dezie

  • 1977 Bako, l'autre rive, nke Jacques Champreux duziri, nke Sidiki Bakaba, Cheik Doukouré na Doura Mané duziri, meriri "Ihe nrite nke ndị ọka ikpe zuru ụwa ọnụ" na 1978 Locarno International Film Festival na "Ihe nrọ Jean Vigo ː Jacques Champreus" na 1978 [1]
  • 1978 The Savage State, nke: Francis Girod duziri, nke Michel Piccoli, Marie-Christine Barrault na Claude Brasseur duziri, meriri "Best Sound Award 意 William Robert Sivel" ma họpụta ya maka "Best Editing Award 意 Geneviève Winding" na 1979 César Awards, France [2]
  • 1979 L'Appât du gain, nke: Jules Takam duziri, Gérard Essomba, Howard Vernon na André Daguenet duziri [1]
  • 1981 Le Professionnel, nke: Georges Lautner duziri, nke Jean-Paul Belmondo, Jean Desailly, Robert Hossein, meriri "Best Music Written for a Film São Ennio Morricone" na 1982 Cèsar Awards [1]
  • 1982 Le médecin de Gafire, nke: Mustapha Diop duziri, nke Sidiki Bakaba, Merlin N'Diagne na Fifi-Dalla Kouyate duziri [1]
  • 1983 Suicides, nke: Jean-Claude Tchuilen duziri, nke Sidiki Bakaba, Christian Bebebey na Pierre Didy Tchakounte duziri [3]
  • 1983 Petanqui, nke: Kozoloa Yeo duziri, nke: Sidiki Bakaba na Douta Seck [1]
  • 1986 Descente aux enfers, nke: Francis Girod duziri, nke: Claude Brasseur, Sophie Marceau na Betsy Blair [4]
  • 1986 Desebagato, nke: Emmanuel Sanon-Doba duziri, nke Sidiki Bakaba na Miriam Yago duziri, mepụtara site na: Instituto Cubano del Arte e Industrias Cinematográficos (ICAIC), a họpụtara Marie Dubois dị ka onye na-akwado ihe nkiri kacha mma na 1987 César Awards, France
  • 1986 Descente aux enfers, nke: Francis Girod duziri, nke Michel Piccoli, Marie-Christine Barrault na Claude Brasseur gbara [5]
  • 1987 Campo Thiaroye, nke: Ousmane Sembene, Thierno Faty Sow duziri, nke Sidiki Bakaba, Hamed Camara na Philippe Chamelat duziri, na 1988 meriri "Children and Cinema Award", "Grand Special Jury Prize", "New Cinema Award", ""Sergio Trasatti Award 化 Special Mention", "Special Golden Ciak" na "UNICEF Award" na 1988 Venice Film Festival [6]
  • 1987 Ihu ụmụ nwanyị, nke: Désiré Ecaré duziri, nke Sidiki Bakaba, Kouadou Brou na Albertine N'Guessan duziri, meriri FIPRESCI Prize ̆ Désiré Ekaré na 1985 Cannes Film Festival [7]
  • 1988 Les guérisseurs, nke: Sidiki Bakaba duziri, nke Georges Benson, Pierre-Loup Rajot na Nayanka Bell duziri, mepụtara site na: Afriki Projection, Ministère de la Culture (mmekọrịta)
  • 1990 Mamy Wata, nke: Moustapha Diop duziri, nke: Philippe Ambrosini, Sidiki Bakaba, Gérard Essomba, Fifi-Dalla Kouyate, Sotigui Kouyaté, Sandra Novik, Umban U'kset, France Zobda [8]
  • 1998 Mes quatre dernières volontés, nke: Angelo Cianci duziri, na-eme: Carole Martinez, Sidiki Bakaba na Pierre Porquet, ogologo oge: 5 nkeji, ahọpụtara maka "Best European Short Film/Angelo Cianci" na 1999 Brussels International Film Festival
  • 2000 Daressalam, nke: Issa Coello duziri, nke: Haikal Zakaria, Abdoulaye Ahmat na Gérard Essomba [9]
  • 2002 Roues libres, nke Sidiki Bakaba duziri, ndị na-eme ihe nkiri: Sidiki Bakava, Adama Dahico, Placide Bayoro na Daouda Traoré[4]
  • 2010 Héritage Perdu, nke: Christian Lara duziri, nke Sidiki Bakaba, Philippe Mory na Luc Saint-Eloy duziri [10]

Ihe nkiri TV dezie

  • 1981 Otu nri e ji esi nri maka Constance, nke: Sarah Maldoror, nke Sidiki Bakaba, Cheik Doukouré na Elias Sherif na-eme [11]
  • 1982 Na iwu gị, nke: Jean-Claude Charnay, nke: Christian Parisy, Micky Sébastian na Anne Fontaine gosipụtara [12]
  • 1983 L'Aventure ambiguë, nke: Jacques Champreux duziri maka TF1
  • 1985 Néo Polar, usoro ihe nkiri TV, nke Vincent Lindon, Jean-Pierre Léaud na Claude Nougaro na-eme [1]
  • 1985 L'épi d'or, usoro ihe nkiri TV, nke: Fabrice Cazeneuve duziri, nke: Jean-Noël Brouté, Sophie Caffarel na Christine Murillo duziri [1]
  • 1986 La méthode rose, nke: Claude de Givray duziri, ndị na-eme ihe nkiri: Jean-Pierre Cassel, Marie-Noëlle Eusèbe na Gérard Caillaud, TF1 Films Production [1]
  • 1986 Azizah, la fille du fleuve, nke: Patrick Jamain duziri, nke Michel Auclair, Sidiki Bakaba na Kouadou Brou duziri, mepụtara site na: Antenne [13]
  • 1989 Onye mmeri atọ, usoro ihe nkiri TV, nke: Raymond Pellegrin, Thierry Rode na Jean-Michel Martial [1]
  • 1992 La Parle, nke Sidiki Bakaba duziri
  • 1992 Afọ ọmụmụ nke Daymio, Afriki Projection mmepụta
  • 1992 Zoo Story, nke Edward Albee duziri, Afriki Projection mmepụta
  • 1992 Maître Harold, nke: Athol Furgarth duziri, Afriki Projection mmepụta
  • 1995 1995 1995 L'Empereur Jones, nke Eugene O'Neill duziri
  • 1995 -1995 N'afọ 1998 Ebe ugwu dara n'isi
  • 1999 Les Déconnards, nke Koffi Kwahulé duziri
  • 2002 Nke a bụ otu, nke Sidiki Bakaba duziri[5]
  • 2002 Papa Bon Dieu, nke Louis Sapin duziri
  • 2002 Nwoke nọ n'elu mgbidi nke àkwà mmiri ahụ, nke Guy Foissy duziri
  • 2002 Ndị Ivory Coast dị mpako
  • 2003 Exile d'Albouri, nke Cheick Aliou Ndao duziri
  • 2004 Monoko-Zohi, Diegou Bailly, Onye nduzi: Sidiki Bakada
  • 2006 Anyị ga-achọ America, nke Koffi Kwahule duziri
  • 2007 Îles de Tempête, nke Bernard B. Dadié duziri
  • 2008 Hêrêmankono, nke: Diégou Bailly duziri
  • 2010 La Malice des hommes, nke Jean-Pierre Guingane duziri

Ihe nkiri dezie

  • 1999 Ememe ọgbọ nke Abobote, onye nduzi: Sidiki Bakaba, ogologo oge: 26o
  • 2000 Los Palenqueros Cimarrons nke Colombia
  • 2000 narị afọ ise nke owu ọmụma, ndị nduzi: Sidiki Bakaba na Blaise Ndjehoya, ogologo oge: 52, onye na-emepụta: Afriki Projection and Absynthe Production, mgbasa ozi: CFI, TV5 Africa, Awards: Prix de l'SãoA na Fespaco 2001 Amiens 2000, Média Nord-Sud 2001, Pan African Film Festival 2001, Images d'ailleurs 2001 [14]
  • 2002 Côte d'Ivoire, terre d'espérance, ihe ngosi banyere Afro-Colombia nke Blaise N'Dehoya na Sidiki Bakaba Video
  • 2002 Ụgbọ njem udo
  • 2005 Mmeri e ji aka gba ọtọ

Edemsibịa dezie

  1. Archived copy. Archived from the original on 2020-11-17. Retrieved on 2011-05-22.
  2. Article slateafrique.com du 06/04/2011. Slateafrique.com (2011-04-21). Retrieved on 2012-05-15.
  3. Article grioo.com du 11/04/2011. Grioo.com (2007-08-23). Retrieved on 2012-05-15.
  4. "Roues Libres, Sidiki Bakaba", Africultures. Retrieved on May 15, 2011.
  5. "C'est ça la même (une Pièce de Sidiki Bakaba)", Chronofoot, November 20, 2008. Retrieved on May 15, 2011.

Njikọ mpụga dezie