Chester Commodore

Chester Commodore
Mmádu
ụdịekerenwoke Dezie
mba o sịNjikota Obodo Amerika Dezie
Aha ọmụmụChesterfield Commodore Dezie
Aha enyereChester Dezie
ụbọchị ọmụmụ ya22 Ọgọọst 1914 Dezie
Ebe ọmụmụRacine Dezie
Ụbọchị ọnwụ ya10 Eprel 2004 Dezie
Ebe ọ nwụrụColorado Springs Dezie
Ọrụ ọ na-arụcartoonist, editorial cartoonist, comics artist Dezie
oge ọrụ ya (mmalite)1938 Dezie
agbụrụNdi Afrika nke Amerika Dezie
ikike nwebiisinka dị ka onye okikeỌrụ nwebiisinka chekwara Dezie

 

Chester Commodore (August 22, 1914 - April 10, 2004) bụ onye Africa-America na-ese ihe nkiri nke mere ihe nkiri ndọrọ ndọrọ ọchịchị na ihe nkiri na-atọ ọchị. O ritere ọtụtụ ihe nrite site na 1972 ruo 1980. [1]

Oge ọ malitere

dezie

A mụrụ ya na Racine, Wisconsin, Commodore bụ nwa Peter D. Thomas, onye bụbu ohu na onye isi Africa America mbụ a họpụtara na Wisconsin. Nne na nna ya na ụmụnne ya nwanyị kwagara Chicago na 1923, mana Chester na nwanne ya nwoke nke okenye nọrọ na Racine na nne nne ya n'ụlọ obibi ya ruo mgbe ọ kwagara Chicago n'afọ 1927. Commodore zụlitere mmasị na ihe ọchị na nka mgbe ọ dị obere, nwanne nna ya bụ John Prophet gbara ya ume. Mgbe ya na nne nne ya bi, o nwere ohere izute ndị egwu na ndị na-eme ihe ntụrụndụ ndị ama ama n'Afrịka na America bụ ndị a chụpụrụ na họtel na ụlọ oriri na ọṅụṅụ ndị ọcha na Chicago na Milwaukee.[2]

Ọrụ

dezie

Mgbe ọ na-agụ akwụkwọ na Tilden Technical High School, ọ gara n'ihu na-eme nka. Mgbe ọ gụsịrị akwụkwọ, ọ rụrụ ọrụ dị iche iche iji kwado onwe ya, gụnyere dị ka onye ọkwọ ụgbọala na onye na-arụzi ụgbọala, wee nweta ọrụ na Pullman Company. Ọ na-ese ihe mgbe niile, ma tinye ihe osise ya na bọọdụ mgbasa ozi ụlọ ọrụ. Onye ọka iwu America na onye na-ede ihe ọchị bụ James Rice nwere mmasị n'ọrụ Commodore ma tụọ aro ka ọ bụrụ onye na-ese ihe na Minneapolis Star na 1938, akwụkwọ akụkọ ahụ nyekwara Commodore ọrụ. Otú ọ dị, a kagbuola ọrụ ahụ mgbe ọ bịarutere, ebe ndị ọrụ ahụ amaghị na ọ bụ onye Africa America.[3]

N'afọ 1948, ndị na-ebi akwụkwọ na mba ahụ mere ka e nwee ọrụ na The Chicago Defender, ebe ọ pụtara n'agbanyeghị na ọ nweghị ahụmahụ ọ bụla dị ka onye na-ebipụta akwụkwọ.[1] na-eme nhazi, mana n'oge na-adịghị anya ọ malitere ise ihe osise maka akwụkwọ. Akara mbụ ya, na 1948, akpọrọ The Sparks . Ọ weghaara ihe nkiri Jay Jackson bụ Bungleton Green na mbido afọ 1950 ma nye aka na ihe nkiri The Ravings of Professor Doodle na So What?. [4]Mgbe Jay Jackson nwụrụ na 1954, obere oge tupu ikpe ụlọ ikpe kachasị elu Brown v. Board of Education, Commodore weghaara ọrụ ya na-ese ihe osise maka akwụkwọ akụkọ ahụ.[5]

Mgbe e gbusịrị Martin Luther King Jr. na 1968, Commodore malitere ilekwasị anya n'ụzọ sara mbara na nsogbu mmekọrịta mmadụ na ibe ya na-eche ndị Afrịka America ihu, gụnyere ịda ogbenye, na nchụpụ na ndọrọ ndọrọ ọchịchị.[6] Site na 1974 ọ na-ese ihe nkiri zuru ezu kwa izu maka mkpuchi nke mgbakwunye nka kwa izu nke Defender, Accent. Usoro ahụ were ihe karịrị afọ ise. Mgbe ọ na-arụ ọrụ na The Defender, Commodore weere onye na-ese ihe Marie Antoinette Merriweather n'okpuru nku ya, o mechara chọta ụlọ ọrụ nke ya, Teddy Bear Graphics . [5]

Ezinụlọ

dezie

Commodore lụrụ di ugboro atọ.[7] N'ime afọ 1930, ọ lụrụ Marie "Ruby" Bazel, onye ya na ya nwere ụmụ nwoke abụọ; Chesterfield Commodore Jr. na Philip Joseph Commodore. Ọ laghachiri Chicago n'afọ 1940, ebe ọ rụrụ ọrụ dị ka onye na-ebubata ihe.[3]

N'afọ 1955, Commodore lụrụ nwunye ya nke atọ, Mattye Marcia Buchanan Hutchins Nails, wee bụrụ nna nkuchi nwa ya nwanyị Lorin na nwa ya nwoke William Hutchins. Alụmdi na nwunye ha dịgidere ruo mgbe Mattye nwụrụ na 1990.[7][3]

Ndụ na ọnwụ

dezie

Commodore na nwunye ya lara ezumike nká na Colorado Springs, Colorado na 1981, mana na 1992 ọ maliteghachiri ọrụ maka Defender, na-enye aka na eserese kwa izu ruo mgbe ọ nwụrụ na 2004. [8] Commodore pụtakwara na ihe ngosi 1998 The Black Press: Soldiers Without Swords, nke Stanley Nelson Jr. duziri.

Ihe Nketa

dezie

N'oge niile ọ na-arụ ọrụ, Commodore gosipụtara ndị Africa America n'ụzọ dị ùgwù, a na-ewerekwa ọrụ ya dị ka nzọụkwụ dị mkpa site na ịkpa ókè agbụrụ nke ndị Africa America, ọkachasị na egwuregwu.[6] Nwa nwanyị Commodore bụ Lorin Nails-Smoote nyere Chester Commodore Papers, nke gụnyere ihe osise mbụ, akwụkwọ ozi, foto na onyinye na Chicago Public Library na 2007. N'afọ sochirinụ, ihe ngosi ọha na eze n'efu nke akpọrọ "Chester Commodore, 1914-2004: Ọrụ na Ndụ nke onye ọsụ ụzọ na-ese ihe nkiri nke agba" meghere n'ọbá akwụkwọ ahụ.[9]

Onyinye na nsọpụrụ

dezie

N'oge ọrụ ya, Commodore ritere ihe nrite maka ọrụ ya dị ka onye na-ese ihe na onye nchịkọta akụkọ, a họpụtakwara ya maka Pulitzer Prize ugboro iri na abụọ.[1]

Ndepụta nke onyinye
Afọ Ihe nrite Njikọ
1980 Ihe nrite nke ihe ịga nke ọma Ntọala Lu Palmer
1978 Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association
1977 Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association
1976 Ihe nrite ọla edo maka ihe osise Onye na-ese ihe nkiri PROfiles Magazine
Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association
Ihe nrite nke ihe ịga nke ọma Nzukọ Mba nke Ndị Kraịst na Ndị Juu
1975 Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association
1974 Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association
1973 Ihe nrite nke ihe ịga nke ọma Chicago Newspaper Guild
Onye na-ese ihe nkiri kacha mma n'afọ [3] Onye na-ese ihe nkiri PROfiles Magazine
Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association
1972 Ihe nkiri kacha mma National Newspaper Publishers Association

Ihe ngosi

dezie
  • "Chester Commodore, 1914-2004: Ọrụ na Ndụ nke onye ọsụ ụzọ na-ese ihe nkiri nke agba". Carter G. Woodson Regional Library. 2008.

Edensibia

dezie
  1. 1.0 1.1 1.2 Otfinoski (2014-05-14). African Americans in the Visual Arts (in en). Infobase Publishing, 43. ISBN 978-1-4381-0777-6.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "Otfinoski p43" defined multiple times with different content
  2. Chester Commodore, a creative cartoonist (en). African American Registry. Retrieved on 2020-02-29.
  3. 3.0 3.1 3.2 3.3 Howard (2017-09-15). Encyclopedia of Black Comics (in en). Fulcrum Publishing. ISBN 978-1-68275-168-8.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "Encyclopedia of Black Comics p102" defined multiple times with different content
  4. Inge, M. Thomas. (2012). Dark Laughter : the Satiric Art of Oliver W. Harrington.. University Press of Mississippi. ISBN 978-1-283-45505-3. OCLC 778622719. 
  5. 5.0 5.1 Jackson (2016-04-21). Pioneering Cartoonists of Color (in en). Univ. Press of Mississippi. ISBN 978-1-4968-0480-8.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "Jackson p115" defined multiple times with different content
  6. 6.0 6.1 Guide to the Chester Commodore Papers, 1914-2004. mts.lib.uchicago.edu. Retrieved on 2020-02-28. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "MTS U Chicago" defined multiple times with different content
  7. 7.0 7.1 Chester Commodore Papers. Chicago Public Library. Retrieved on 2020-10-01. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "ChiPubLib" defined multiple times with different content
  8. Guide to the Chester Commodore Papers, 1914-2004. University of Chicago. Retrieved on 27 June 2011.
  9. Cartoonist Chester Commodore´s works displayed at Woodson (en-US). Chicago Defender (2008-05-27). Retrieved on 2020-02-28.