Cécile Guéret
Mmádu
ụdịekerenwanyị Dezie
mba o sịCentral African Republic Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya1954 Dezie
Ọrụ ọ na-arụOnye ndọrọ ndọrọ ọchịchị Dezie

Cécile Guéret-Séreguet (amụrụ n'afọ 1954) bụ onye na-eme ihe ike na onye ndọrọ ndọrọ ọchịchị na Central African Republic . Ọ rụrụ ọrụ dị ka onye isi obodo Bangui site na 2000 ruo 2003.[1]

Onye na-ahụ maka ọrụ na onye na-akwado ikike ụmụ nwanyị, ọ bụbu onye isi oche nke General Union of Central African Workers na nzukọ ụmụ nwanyị OFCA.

Ọrụ dezie

Ọrụ na ọrụ ụmụ nwanyị dezie

Guéret sonyeere ndị ọrụ Central African na 1979 wee ghọọ onye ndú a ma ama.

Dị ka onye otu ụlọ ọrụ mba nke Union of Central African Workers (USTC), e jidere ya ma jide ya n'ebughị ụzọ kpee ya ikpe na July 9, 1991, maka ọrụ ya n'okpuru ọchịchị onye isi ala André Kolingba. Ọ ghọrọ onye isi oche nke General Union of Central African Workers (UGTC) n'afọ 2000. Ọrụ ọrụ Guéret gụnyere ịgagharị na mba ahụ niile iji gbaa ụmụ nwanyị na-arụ ọrụ ume ịhazi.[1][2][3][4]

Mgbalị ya maka ụmụ nwanyị mere ka a họpụta ya dịka onye isi oche nke Organisation des Femmes de Centrafrique (OFCA) n'afọ 2015.[5][6] N'otu afọ ahụ, Onye isi ala Catherine Samba-Panza họpụtara ya na kọmitii nkwadebe nke Bangui National Forum.[1]

Onye isi obodo Bangui dezie

Onye isi ala Ange-Félix Patassé họpụtara Guéret ka ọ bụrụ onye isi obodo Bangui, isi obodo Central African Republic, na Febụwarị 2000, na-esonyere naanị ụmụ nwanyị ole na ole ruru ọkwa ahụ na mba ahụ.[2][7] Ọ rụrụ ọrụ dị ka onye isi obodo ruo afọ atọ, ruo n'afọ 2003, mgbe Onye isi ala François Bozizé malitere ọrụ ma họpụta nwa nwanne ya nwoke Jean-Barkès Gombé-Ketté [fr] n'ọnọdụ ya. A tụrụ Guéret mkpọrọ ọnwa ole na ole mana a tọhapụrụ ya.[1]

Ihe odide dezie

  1. 1.0 1.1 1.2 1.3 Bradshaw. Historical Dictionary of the Central African Republic, Fandos-Rius, Juan, 1971-, New. ISBN 978-0-8108-7991-1. OCLC 930059134.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name ":0" defined multiple times with different content
  2. 2.0 2.1 Marsaud (2002-03-19). Au nom du Maire (fr-FR). Afrik.com. Retrieved on 2021-01-15. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name ":1" defined multiple times with different content
  3. Rapport où le comité demande à être informé de l’évolution de la situation - Rapport No. 281, Mars 1992 (fr). International Labour Organization (March 1992).
  4. Bayalama (1991). "Pluralism and Political Change in Central Africa". Africa Today 38 (3): 66–71. ISSN 0001-9887. 
  5. Ouverture du symposium des dfemmes centrafricaines a Bangui (fr). UNFPA Central African Republic (2016-10-06). Archived from the original on 2021-01-21. Retrieved on 2021-01-15.
  6. Murphy (2015-03-16). Weekly Media Monitoring report for the Central African Republic (en). Concordia University. Retrieved on 2021-01-15.
  7. AFP (2000-12-22). Police, Troops Deploy Ahead of Demo in Central African Republic (en). Al Bawaba. Archived from the original on 2021-01-21. Retrieved on 2021-01-15.